Hacking simple and safe

Pai ca sa fii hacker in domeniu linuk tr sa shti urmatoarele comenzi " ca pe apa " pentru ca fara ele potzi sa faci pipi pe hackering

sa incepem

- cd -> deschidere de director /in acelasi timp si iesi dintr-un director cu ea pana in /home director ;

- cd - (minus) -> mergi la directorul anterior

- cd dir && command -> / dechide director , executa comanda si se intoarce in directorul precedent .

- ls -> afiseaza continutul unui director

- ls -lrt -> listeaza repede fiserele din dir curent aranjandule dupa data modificarii .

- pico -> Pe majoritatea sistemelor - editeaza un fisier / de ex ai fisier : mech.set // dai pico mech.set

- vi -> similar cu pico doar ca e un program diferit . / de ex : vi mech.set

- cat -> nu editeaza ci doar citeste fisere .

- gpg -c file -> encripteaza fisiere

- gpg file.gpg -> decripteaza un fiser de extensie .gpg

- echo 'wget url' | at 01:00 ->echo e ceva gen schedule pe windows -// dai echo si comanda | at time /i love this command

- echo I live in <country> -> / afiseaza date despre tara respectiva .

- tar c dir/ | bzip2 > dir.tar.bz2 -> arhiveaza directorul introdus .

- tar cvzf folder.tgz folder/ - arhiveaza folderul respectiv .

- tar -zxvf ( sau tar xzvf) -> dezarhiveaza o arhiva : de ex ai arhiva : emech-
darwin.tar.gz // tar xzvf emech-darwin.tar.gz

- wget url -> downloadeaza url-ul introdus .

- hostname -i -> afiseaza ip-ul serverului respectiv // echivalent cu -> hostname /.

- cal -3 -> afiseaza calendar

- cal 9 1752 -> afiseaza calendarul pt luna a9a din anul 1752

- date -d fri -> afiseaza data acestei vineri .

- w -> listeaza toate conexiunile in momentul respectiv la serverul pe care esti ;

- lsof -p $$ -> afiseaza adresele proceselor pornite de userul de pe care esti .

- lsof ~ -> afiseaza procesele apelate de cele la care ti s-a aratat adresa cu
comanda anterioara .

- lynx url -> navighezi pe internet de pe linux /ex : lynx www.sifak.3x.ro ) ( nu merge la toate sistemele )

- passwd -> meniu de schimbare de parola pt userul pe care esti .

- pwd -> afiseaza adresa directorului in care esti .

- mkdir -> creeaza director /ex : mkdir stef

- mv -> muta un fisier/director intr-o locatie : /ex : mv psybnc.tgz /tmp/.stef
- cat /etc/issue -> ca sa afli ce versiune de linux ai .

- /sbin/ifconfig | grep inet -> vezi ip-urile serverului .

- cat /etc/hosts -> iti arat host-urile root-ului .

- cat /etc/passwd -> astfel sti cate usere si ce usere sunt .

- /usr/sbin/useradd user -> Adaugi un user .

- /usr/sbin/useradd -o -u 0 user -> Adaugi un user dar cu drept de root

- /usr/sbin/userdel useru -> stergi usere .

comenzii linux (root)
w -->iti arata uptime, si cine mai e online

who -->iti arata cine mai e online pe sistem
ocklist => ce porturi are deschise
cat /etc/shadow => parole scriptate
/sbin/ifconfig | grep inet => ce ip-uri are
/etc/hosts => vhost-urile
/usr/sbin/adduser -g0 | passwd | /usr/sbin/userdel
cat /etc/passwd => ce usere are
w , uptime => arata de cate zile este serverul sus
id, whoami => arata dreptul pe care il avem pe root: apache sau root
ls, dir => arata continutul unui folder
rm -rf => aterge un folder sau fisier
Impachetez un fisier tar chf fisier.tar fisier
=> tar zcd fisier.tar director
ping -c1 yahoo.com => Vad ip la un server
/sbin/ipchains -A input --destination-port -p tcp -j REJECT
route add -host ip-ul reject Inchid un port anume
cat /proc/cpuinfo Informatii despre sistem
rpm -Uhv arhiva despachetez arhiva rpm
gzip -9 ex.tar modifik extensia tar in tar.gz
/usr/sbin/useradd -o -u 0 http fak shell
cat /etc/issue vad versiunea de linux
gcc program.c -o program compilez un program
df -h vad cat spatiu are hardu
/etc/rc.d/init.d Afisate Pidurile
cat /etc/hosts Vad Vhosturile
netstat -aut VAd cine mai ii pe roata
cat /etc/*release Vad versiunea de linux
alias ls='dir --color=tty' Bag ls
/usr/sbin/userdel user Sterg user
find / -name ".. " -print -xdev caut foldere ascunse
find / -name ".*" -print -xdev | cat -v caut foldere ascunse
dictionar linux
apache -> Apache este un dominant open source server web dezvoltat de catre Apache Group. Acesta ruleza pe sitemele de operare Unix, Linux, sau Windows. Aceasta aplicatie este o derivare a originalului server de web NCSA dezvoltat de Universitate Illinois din Urbana-Champaigne. Apache este cel mai polpular server web de pe internet, si mult mai voinic decat Internet Information Server al firmei Microsoft, cel mai apropiat competitor.

APM -> (Advanced Power Management) O functie utilizate de anumite BIOS-uri pentru a trece computer-ul intr-o stare de stand-by dupa o anumita perioada de inactivitate. Pe laptop-uri, APM-ul este responsabil cu raportarea starii bateriei si, daca este suportat, timpul estimat ramas de viata a bateriei.

APT -> Advanced Package tool/Outil de paquetage avance(DEBIAN)

ARP-> Address Rezolution Protocol Realizeaza pentru IP (Internet Protocol) gasirea adresei hardware a masinii de destinatie.

ASCII -> (American Standard Code for Information Interchange). Codul standard întrebuințat pentru stocarea caracterelor, incluzand caracterele de control, pe un computer. Multe coduri pe 8 biti (ca ISO 8859-1, setul de caractere implicit sub Linux) contin ASCII ca prima jumatate.

bash -> Bash este un interpretor-limbaj de comanda care executa comenzi citite de la intrarea standard sau dintr-un fisier.

Browser -> Program folosit la navigarea pe site-uri web ce îngăduie vizualizarea de pagini hypertext(html), documente, imagini, secvente video shi audio.

BSD -> (Berkley Software Distribution) O varianta de Unix creata de departamentul de informatica de la Universitatea Berkley. Aceasta versiune a fost considerata intotdeauna mai avansata din punct de vedere tehnic, si a adus numeroase inovatii in lumea informaticii in general si Unix-ului in particular.

c/c++ -> limbaj de programare pe care se bazeaza linuxul

CHAP -> (Chalange-Handshake Authentication Protocol) Protocol folosit de ISP's pentru a autentifica clientii lor.

CIFS -> (Common Internet FileSystem) Predecesorul sistemului de fisiere SMB, folosit pe sisteme DOS.

ctime -> Data creeari fisierului

DHCP -> (Dynamin Host Configuration Protocol) Protocol conceput pentru ca masinile dintr-o retea locala sa obtina dinamic o adresa IP de la un server DHCP.

DMA -> (Direct Memory Access) O facilitate utilizata in arhitectura PC-urilor care permite unui periferic sa citeasca sau sa scrie in memoria principala fara ajutorul procesorului.

DPMS -> (Display Power Management System) Protocol exploatat de toate monitoarele moderne pentru a administra functiile de economisire a energiei. Monitoarele care suporta aceste functii sun numite "green monitors".

ELF -> (Executable and Linking Format) Formatul binar utilizat de cele mai multe distributii CNU/Linux din zilele noastre.

ext2 -> Prescurtarea de la "Extended 2 filesystem". Este sistemul de fisiere nativ al GNU/Linux si are toate caracteristicile oricarui sistem de fisiere din Unix: suport pentru fisiere particulare (legaturi sibmolice,...), permisiuni pe fisier, etc.

FAQ -> (Frequently Asked Questions) Un document care contine o serie de de intrebari/raspunsuri despre un anumit subiect. FAQ-urile au aparut in newsgroup-uri, dar acest tip de document apare acum pe diferite site-uri web, si chiar produse comerciale au propriul FAQ. In general, acestea sunt surse foarte bune de informatii.

FAT -> (File Allocation Table) Sistem de fisiere folosit de DOS si Windows.

FDDI -> (Fiber Distributed Digital Interface) Un nivel fizic de mare mare viteza a unei retele, care utilizeaza fibra optica pentru comunicatie. Folosit doar de retelele mari, in de frunte din cauza costurilor.

FHS -> (Filesystem Hierarcy Standard) Un documnent care contine trasaturile unei organizari coerente sub forma de arbore a fisierelor in sistemele Unix.

FIFO -> (First In, First Out) O structura de date sau buffer hardware de unde obiectele sunt luate in ordinea in care au fost puse.

FTP -> (File Transport Protocol) Acesta este protocolul standard utilizat la transferarea fisierelor de pe un computer pe altul.
pt wget pt.:Bnc,Psybnc,Botii,WU-Exploits,WU-PATCH,SSH exploits,PHP Exploits,Securizare Samba,Arhiva Psybnc,Bnc,botii................ Scanere,Sniffer,Flood,Rk.Pico,Tar,Cgi,Ps,Emech-compilat...............
Ftp........... Comenzi.......Pico....tar,Muh,Librarii linux..........Windows bnc..Darwin bnc ....RedHat,Other,eMech Linux,eMech Darwin....

Comenzide shell

$ <comanda> [<optiuni>] [<parametri>] ,unde:

Ã,Â· <comanda> reprezint? numele comenzii (fi?ier executabil = procedur?, func?ie, program);

Ã,Â· <optiuni> reprezint? op?iuni desemnate printr-o liter?, precedata de semnul Ã¢â,¬Â-Ã¢â,¬Å" sau Ã¢â,¬Å"+Ã¢â,¬Â; dac? sunt mai multe op?iuni, acestea se scriu una dup? alta, f?r? spa?iere, dar precedate de semnul Ã¢â,¬Å"-Ã¢â,¬Å" sau Ã¢â,¬Å"+Ã¢â,¬Â;

Ã,Â· <parametri> reprezint? nume de fi?iere sau ?iruri de caractere ce reprezintă parametrii comenzii.

Observa?ie. Cele trei construc?ii lexicale <comanda>, <optiuni>, <parametri>, trebuie s? fie separate prin spa?ii.

Numele comenzii <comanda> este numele fi?ierului executabil ce urmeaz? a fi executat ?i este c?utat Ã?Â®n urm?toarea secven??:

Ã,Â· Ã?Â®n directorul curent; dac? nu este g?sit;

Ã,Â· Ã?Â®n directorul /bin ; dac? nu este g?sit;

Ã,Â· Ã?Â®n directorul /usr/bin ; dac? nu este g?sit;

Ã,Â· Ã?Â®n caz contrar se d? mesaj de eroare afi?at de Shell.

Construc?ia lexical? <parametri> reprezint? de multe ori nume de fi?iere a c?rui sintax? a fost precizat?. Interpretorul Shell permite specificarea fi?ierelor ?i prin folosirea urm?toarelor metacaractere:

Ã,Â· Ã¢â,¬Å"*Ã¢â,¬Â ce semnific? absolut orice ?ir de caractere, inclusiv ?irul vid;

Ã,Â· Ã¢â,¬Ë??Ã¢â,¬Â ce semnific? indiferent ce caracter;

Ã,Â· Ã¢â,¬Å"[Ã¢â,¬Â¦]Ã¢â,¬Â ce semnific? o mul?ime de caractere;

Ã,Â· Ã¢â,¬Å"-Ã¢â,¬Å" ce semnific? o secven?? lexicografic?.

Pe baza acestor metacaractere, interpretorul Shell va genera nume de fi?iere utilizate Ã?Â®n cadrul comenzilor.

Exemple.

1. *.c - indic? toate fi?ierele avÃ?Â¢nd sufixul c;

2. def[0-9] - indic? fi?ierele def0, def1, Ã¢â,¬Â¦, def9;

3. prog[09] - indic? fi?ierele def0, def9;

4. cap? - indic? fi?ierele existente cap1, cap2, cap3;

5. cap* - indic? fi?ierele existente cap1, cap2, cap3, cap1.c, cap2.c;

6. prog[*?] - indic? atÃ?Â¢t varianta prog*, cÃ?Â¢t ?i varianta prog?.

Procese paralele

Ã?Å½n mod normal, interpretorul de comenzi Shell execut? comenzile secven?ial, dar are facilit??i pentru lansarea de procese Ã?Â®n paralel pe care s? le controleze. Un proces este făcut de un alt proces prin execu?ia func?iei (apelului) de sistem fork.

Dup? ini?ierea (deschiderea) unei sesiuni de lucru la un terminal (sta?ie de lucru), sistemul Unix lanseaz? un proces Shell pentru terminalul respectiv. Ã?Å½n mod normal, sistemul Unix consider? c? un proces poate s? treac? prin urm?toarele st?ri:

Ã,Â· crearea procesului ( func?ia de sistem fork);

Ã,Â· a?teptarea (repaus) pentru execu?ie (func?ia de sistem wait);

Ã,Â· execu?ia procesului ( func?ia de sistem exec);

Ã,Â· terminarea (anularea) execu?iei procesului ( func?ia de sistem kill);

Dup? crearea unui proces, acesta este trecut Ã?Â®n starea Ready (gata de execu?ie) pentru a trece Ã?Â®n dispoziția Run (execu?ie) adecvat principiului de time-sharing, care const? Ã?Â®n parti?ionarea timpului unit??ii centrale Ã?Â®ntre procese dup? priorit??i. Priorit??ile proceselor utilizator sunt evaluate dinamic la intervale fizice (de exemplu la zecimi de secund?:

Pp = TUC / TM , unde

Ã,Â· Pp reprezint? prioritatea procesului;

Ã,Â· TUC reprezint? timpul unit??ii centrale acordat procesului;

Ã,Â· TM reprezint? timpul Ã?Â®n memoria intern? pentru proces.

Ordinea de prelucrare a proceselor este dat? de ordinea cresc?toare a priorit??ilor, procesele de sistem fiind prioritare celor utilizator. Algoritmul de planificare corespunde unui algoritm de tip round-robin ce asigur? eliberarea unit??ii centrale de c?tre procesul curent Ã?Â®ntr-un timp finit. Prelucrarea proceselor necesit? comunicarea Ã?Â®ntre ele. Exist? dou? metode de realizare a comunic?rii intre procese:

Ã,Â· tehnica redirect?rii - caz Ã?Â®n care se folose?te un fi?ier ce va fi INPUT pentru un proces ?i OUTPUT pentru un alt proces;

Ã,Â· tehnica pipe - caz Ã?Â®n care conectarea se face direct Ã?Â®ntre procese, f?r? fi?ier intermediar; mecanism de tip server/client;

Ã?Å½n timpul prelucr?r
_________________